Şcoala Gimnazială ,, Constantin Muşat ,, Nicoreşti

   In anul 2010 Consiliul local al  Comunei Pîrgăreşti la solicitarea consiliului profesoral i-a decizia de a schimba denumirea Şcolii cu clasele I-VIII Nicoreşti cu Şcoala cu clasele I-VIII ,, Constantin Muşat ,, Nicoreşti, iar în prezent şcoala din satul Nicoreşti poartă denumirea de Şcoala Gimnazială ,, Constantin Muşat ,, Nicoreşti.
 

                Constantin Muşat s-a născut la data de 10 septembrie 1890 în satul Domneşti, astăzi în comuna Clinceni (judeţul Ilfov), în familia lui Ivan  Muşat – plugar şi al Chirei Ivan Muşat. Familia sa s-a mutat apoi în satul Smârdan din judeţul Călăraşi, sosirea lor în Bărăgan putând fi legată de împroprietăririle ce au urmat războiului de independență. A studiat la școala elementară din satul Bogata (comuna Rasa) din judeţul Călăraşi, absolvind în iunie 1903 clasa a V-a, ultima clasă a cursului primar, prin examen înaintea unei comisii, obţinând media 8,65.

După moartea tatălui său, familia sa s-a mutat în satulFloroaica din judeţul Călăraşi. La scurtă vreme după ce s-a mutat în satul Floroaica, Constantin Mușat a plecat la Bucureşti pentru a învăţa meseria de croitor. Acest lucru este confirmat şi de menţionarea maşinii de cusut între bunurile deţinute ca avere, dar şi de înscrierea croitorului Costică Ivan Muşat în Tabelul de meseriaşi ai satului Ciocăneşti – Mihai Vodă (viitorul sat Floroaica), pe anul financiar 1910/1911. 

La 1 noiembrie 1911, Constantin Muşat a fost înmatriculat la Cercul de Recrutare Ialomița din Călăraşi, în registrul cu tinerii contingentului 1912, fiind repartizat inițial la Regimentul de Infanterie „Matei Basarab” – Dobrogea şi apoi la Regimentul 2 Grăniceri în ale cărui scripte se afla şi în momentul decesului său. Trebuia să fie lăsat la vatră la 1 noiembrie 1914, dar declanşarea primului război mondial i-a schimbat cursul vieţii. În momentul începerii primului război mondial se afla concentrat în batalionul 1 al Regimentului 2 Grăniceri dispus în sectorul Muntelui Susai.

A luptat în Defileul Predeal din jurul Braşovului și în zona Câineni (judeţul Vâlcea), locul unde a murit și generalul David Praporgescu. A fost transferat apoi la o unitate de pe frontul din Moldova. În decembrie 1916, caporalul Muşat a fost grav rănit în luptele din zona Munților Vrancei, la Râpa Roşie, fiindu-i amputat brațul stâng la Spitalul Militar din Iași.

Deşi devenise invalid de război, caporalul Muşat a refuzat să fie clasat şi a cerut să fie trimis din nou pe front şi să arunce grenade cu brațul drept. În confruntările armate de la Oituz (8-22 august 1917), caporalul Muşat şi-a pierdut viața eroic la data de 14 august 1917, în timp ce arunca o grenadă cu singură mână. A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din comuna Bogdănești (județul Bacău), din apropiere de comuna Oituz şi comuna Pîrgăreşti.

În august 1917, după 8 luni de la pierderea braţului, se găsea din nou cu regimentul 2 grăniceri pe frontul Oituzului, angajat în bătălia de la "Porţile Moldovei" pentru mult disputata cotă 789 Coşna, care era cheia câmpului de bătălie de la Oituz. În dimineaţa zilei de 13 august, în timpul unui contraatac, un plumb l-a surprins în avântul unei lansări cu braţul drept, care nu ostenea niciodată, gata să catapulteze para de foc şi fontă cât mai departe în rândurile vrăşmaşe.

Istoricul Constantin Kiriţescu, îi face următoarea caracterizare: "Ca să nu lase ţara fără serviciul singurului braţ care-i rămăsese, a murit la postul de mare cinste, pildă mişcătoare a datoriei către ţară, dincolo de marginile fixate şi de legile firii şi ale omului". Camarazii în viaţă, din regimentul 2 grăniceri, în anul 1923, au ridicat pe locul unde a căzut Constantin Muşat în 1917, crucea de piatră ce se află acum expusă lângă Monumentul Eroilor, fiind adusă de pe Coşna în 1976 şi inaugurată la 15 oct.1977. În locul ei a fost construit un alt monument. Tot din piatră şi instalat acolo în noiembrie 1977.

În şedința din 27 martie 1942, Consiliul local al oraşului Călărași a prevăzut ridicarea unui mausoleu pentru înhumarea Eroului grănicer Mușat, proiect rămas nefinalizat.

În anul 1919, Ministerul de Război a recomandat autorităților militare ca imaginea caporalului erou Mușat să fie reprodusă în metal. Astfel, sculptorul Ion Dimitriu Bîrlad (1890-1964) a realizat trei statui: Bîrlad, Brăila şi Buşteni.

Statuia, amplasată în faţa Palatului Administrativ al UM 01458 din Bârlad în anul 1927, este turnată în bronz și are o înălțime de 2,10 metri, fiind așezată pe un soclu din beton armat, înalt de trei metri. Acest monument îl reprezintă pe caporalul Mușat, într-o ipostază istorică, aruncând grenada cu mâna ce-i rămăsese teafără. Monumentul poartă denumirea de Ultima grenadă a caporalului Mușat", iar pe o placă de marmură este înscris textul: "Caporalul Constantin Mușat, 1890-1917, căzut eroic la datorie, apărând cu prețul vieții sale pământul scump al patriei. În ziua de 14 august 1917, pe frontul de pe Valea Oituzului, prin răpăitul arsurzitor al armelor se auzea, mereu, ca o îmbărbătare, glasul caporalului grenadier Mușat: Grenade, băieți, da-ți grenade!

Statuia, amplasată în fața gării din oraşul Bușteni (județul Prahova) la 9 septembrie 1928, s-a realizat prin implicarea directă a lui Otto Schiel, patronul fabricii de hârtie. La inaugurare a participat şi Regina Maria. Statuia intitulată "Ultima grenadă" îl reprezintă pe subofițer în plin efort, în timp ce arunca o grenadă.
“Jertfa caporalului Muşat, a rămas ca o pildă mişcătoare de înţelegere a datoriei către ţară, drept pentru care a fost ridicat la rangul de sergent post-mortem. Pe locul unde a căzut a fost ridicat un monument, care în anul 1976 a fost adus pe muntele Măgura din Tîrgu Ocna, lângă Monumentul Eroilor, iar în locul său, locuitorii din Nicoreşti au ridicat un nou monument” povesteşte istoricul Corneliu Stoica.